Rodica Tapalagă
s-a născut la Dorohoi pe 12 ianuarie 1939. Fratele ei mai mare a fost
cunoscutul actor Ştefan Tapalagă (n. 4 aprilie 1933 – d. 21 mai 1994).
În Dorohoi, familia actriţei a locuit pe aceeaşi stradă cu celebrul actor Octavian Cotescu. La vârsta de numai 3 luni, s-a mutat cu familia la Bucureşti, unde tatăl său primise un post de funcţionar la Banca Naţională a României.
În interviul acordat Eugeniei Vodă, a mărturisit că, la vârsta de 11 ani, s-a retras deliberat din această echipă sindicală, deoarece începuse să citească mult şi să-şi dea seama că “propaganda nu stă bine alături de actul artistic”. Acesta a fost şi unul din motivele pentru care, mai târziu, a refuzat să recite poezie de porpagandă.
În Dorohoi, familia actriţei a locuit pe aceeaşi stradă cu celebrul actor Octavian Cotescu. La vârsta de numai 3 luni, s-a mutat cu familia la Bucureşti, unde tatăl său primise un post de funcţionar la Banca Naţională a României.
Artista a fost profund marcată de cel de-al doilea război
mondial. Într-un interviu acordat Eugeniei Vodă în anul 1996, a
vorbit despre amintirile sale legate de bombardamentului de pe 4 aprilie 1944,
precum şi despre peripeţiile sale de la Ţintea, o localitate din Prahova unde
se refugiase cu familia.
De la vârsta de 5 ani, a început să recite versuri într-o echipă sindicală a Bancii
Nationale din Bucureşti, unde tatăl ei era angajat. Din această
echipă au făcut parte mari artişti lirici precum: Mircea Buciu, Virginia
Leu, Zenaida Pally. Cu această echipă sindicală, a susţinut numeroase spectacole şi turnee în Bucureşti şi în
ţară. Iniţial a recitat poezii de Eminescu apoi, după instaurarea regimului
comunist, a recitat poezii de scrise de Maria Banuş, Dan
Deşliu, Veronica Porumbacu sau Alexandru Toma. Cu echipa sindicală de artişti,
Rodica Tapalagă, însoţită de mama ei, a efectuat spectacole şi în penitenciare
precum Poarta Albă sau la Bicaz. În interviul acordat Eugeniei Vodă, a mărturisit că, la vârsta de 11 ani, s-a retras deliberat din această echipă sindicală, deoarece începuse să citească mult şi să-şi dea seama că “propaganda nu stă bine alături de actul artistic”. Acesta a fost şi unul din motivele pentru care, mai târziu, a refuzat să recite poezie de porpagandă.
A urmat cursurile
primare la şcoala “Romanescu”, aflată în dealul Uranus
din Bucureşti, apoi a învăţat la prestigiosul liceu “Gheorghe Lazăr”. În
timpul liceului a fost fascinată de profesoarele sale (unele dintre ele fiind
chiar doctori la Sorbona), pe care le-a luat drept model. A absolvit liceul cu
10 clase (aşa cum se obişnuia în anii’50) în anul 1955.
Iniţial, a vrut să se
facă chimistă dar, la o agapă de bacalaureat, în timp ce a recitat “Scrisoarea
III” de Eminescu, a fost remarcată de Fifi Mihailovici, soţia lui Ion
Finteşteanu. Aceasta a prezentat-o marii actriţe Eugenia Popovici, care
au sfătuit-o să dea la teatru.
În toamna anului 1955, la numai 16
ani, a fost admisă, din prima probă, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală "I. L. Caragiale" din Bucureşti. Din comisia de profesori au făcut parte Nicolae
Bălţăţeanu (şeful comisiei) şi Aura Buzescu. După admitere, devine studenta lui Ion Şahighian. Asistentul lui Şahighian era
David Esrig. Pe atunci, Facultatea de Teatru îşi avea sediul deasupra
prestigiosului Teatru Bulandra (care atunci se numea Teatrul Municipal).
În cadrul facultăţii, a mai studiat cu Radu Beligan (profesor), Lucian Giurghescu (asistent), Emil Liptac (asistent). I-a avut ca şi colegi pe Iarina Demian, Ion Dichiseanu şi Adela Mărculescu.
Pe 03 martie 1958, îşi face debutul la Televiziunea Română, în piesa "Momente şi Schiţe" de Caragiale, în regia lui Ion Finteşteanu, unde joacă alături de alţi colegi sutdenţi la ATF.
Tot în anul 1958, în timp ce era studentă la ATF, îşi face debutul în cinema. Fiind una dintre studentele cele mai bune, a fost chemată la probe pentru filmul “Alo, aţi greşit numărul!”, în regia lui Andrei Călăraşu. Fiind imediat acceptată, a debutat alături de Iurie Darie, Stela Popescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Ştefan Bănică şi fratele său, Ştefan Tapalagă. Premiera a avut loc la Cinema Patria pe data de 28 decembrie 1958, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu (pe atunci Membru al Biroului Politic al PCR).
În 1959, termină Facultatea de Teatru. Examenul de Diplomă l-a susţinut cu rolul Gherghina din piesa "Hagi Tudose" de Barbu Ştefănescu Delavrancea.
În cadrul facultăţii, a mai studiat cu Radu Beligan (profesor), Lucian Giurghescu (asistent), Emil Liptac (asistent). I-a avut ca şi colegi pe Iarina Demian, Ion Dichiseanu şi Adela Mărculescu.
Pe 03 martie 1958, îşi face debutul la Televiziunea Română, în piesa "Momente şi Schiţe" de Caragiale, în regia lui Ion Finteşteanu, unde joacă alături de alţi colegi sutdenţi la ATF.
Tot în anul 1958, în timp ce era studentă la ATF, îşi face debutul în cinema. Fiind una dintre studentele cele mai bune, a fost chemată la probe pentru filmul “Alo, aţi greşit numărul!”, în regia lui Andrei Călăraşu. Fiind imediat acceptată, a debutat alături de Iurie Darie, Stela Popescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Ştefan Bănică şi fratele său, Ştefan Tapalagă. Premiera a avut loc la Cinema Patria pe data de 28 decembrie 1958, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu (pe atunci Membru al Biroului Politic al PCR).
În 1959, termină Facultatea de Teatru. Examenul de Diplomă l-a susţinut cu rolul Gherghina din piesa "Hagi Tudose" de Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Tot în 1959, imediat după absolvire, a fost repartizată la Teatrul Naţional din Craiova, unde a jucat
vreme de doi ani. La Craiova, a avut prima premieră cu rolul Eliza
Doolitle din "Pygmalion" (George Bernard Shaw), în regia lui Vlad
Mugur.
Tot la Craiova, a jucat în piese precum “Celebrul 702”, “Poveste din Irkutsk”, “Passacaglia” sau “Tânara gardă” pentru care a obţinut Premiul II de interpretare, în cadrul celei de-a III-a ediţii a Concursului republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice. Astfel, este remarcată de doamna Lucia Sturza Bulandra.
Tot la Craiova, a jucat în piese precum “Celebrul 702”, “Poveste din Irkutsk”, “Passacaglia” sau “Tânara gardă” pentru care a obţinut Premiul II de interpretare, în cadrul celei de-a III-a ediţii a Concursului republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice. Astfel, este remarcată de doamna Lucia Sturza Bulandra.
În vara anului 1961, este angajată, în urma unui
concurs, la prestigiosul Teatru "Lucia Sturza Bulandra" din Bucureşti
(pe atunci Teatrul Municipal). Rodica Tapalagă a fost ultima actriţă angajată personal de
doamna Lucia Sturza Bulandra.
Aşa a început lunga şi frumoasa
colaborare a Rodicăi Tapalagă cu Teatrul “Bulandra”, teatru ce o fascinase încă de cînd era
eleva liceului “Gheorge Lazăr”. Clody Berthola, Tanţi Cocea, Fory
Etterle sau Ileana Predescu sunt doar câţiva din marii
actori care jucau la acea vreme pe scena de la Bulandra.
“Copii soarelui” este primul spectacol în care a jucat la Bulandra, spectacol ce a avut premiera pe data de 23 decembrie 1961. Artista a jucat rolul Fimei, un rol pe care l-a îndrăgit foarte mult. Cei mai importanţi regizori cu care a lucrat în prima sa perioadă la Bulandra au fost Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie.
“Copii soarelui” este primul spectacol în care a jucat la Bulandra, spectacol ce a avut premiera pe data de 23 decembrie 1961. Artista a jucat rolul Fimei, un rol pe care l-a îndrăgit foarte mult. Cei mai importanţi regizori cu care a lucrat în prima sa perioadă la Bulandra au fost Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie.
Cele mai importante spectacole în
care a jucat în anii’60 au fost: “Proştii sub clar de lună” (regia Lucian
Pintilie) - rol
pentru care a primit Premiul I pentru interpretare feminină la Concursul
republican al tinerilor artişti din teatrele dramatice, ediţia
a-IV-a, Bucureşti , “Comedia
erorilor” (regia: Lucian Giurchescu, peste 600 de reprezentaţii), “Opera
de trei parale” (regia Liviu Ciulei, peste 400 de reprezentaţii), “Nu
sunt Turnul Eiffel” (regia Valeriu Moisescu), “D-ale Carnavalului”
(regia: Lucian Pintilie, 296 de reprezentaţii) şi “Melodie Varşoviană”
(regia Ivan Helmer, rol foarte îndrăgit de artistă).
În anul 1965, în timp ce juca la Bulandra, a avut o
colaborare cu Teatrul Nottara din Bucureşti, cu piesa
"Colombe" (regia: Sanda Manu).
Începând cu 1966, alături de colectivul
Teatrului Bulandra, întreprinde o serie de turnee peste hotare.
Turneele din străinătate au fost:
1966 - Rusia (Moscova şi Leningrad) cu “Opera de trei parale” şi “D-ale
Carnavalului”.
1971 - Belgia, Marea Britanie, Olanda, Republica Federală Germană
cu “D-ale Carnavalului”
Spectacolul “D-ale Carnavalului” a mai avut turnee şi în
Franţa, Italia, Iugoslavia şi Ungaria.
Din păcate, în perioada 1979-1990, în ciuda invitaţiilor primite,
colectivului Teatrului Bulandra i s-a interzis orice turneu peste hotare.
În anii'70, joacă în două spectacole
extraordinare în regia lui Liviu Ciulei: “O scrisoare pierdută” (1972) de Caragiale (unii critici
au afirmat că a fost cea mai reuşită Zoe) şi “Azilul de noapte” (1975) de Gorki.
Alte piese din această perioadă au
fost: "Aceşti nebuni făţarnici" (1970), "Chiţimia"
(1974), "Trei generaţii" (1974).
În 1977, după cenzurarea (de către comisia de vizionare a PCR)
rolului din piesa "Interviu" de Ecaterina Oproiu şi a întreruprerii
spectacolului “O scrisoare pierdută” (din cauza tragicei dispariţii a lui Toma
Caragiu la cutremurul din 4 martie 1977), Rodica Tapalagă părăseşte Teatrul
Bulandra şi se angajează la Teatrul Mic.
Pe scena Teatrului Mic, joacă în mari spectacole precum: “Unchiul Vania” (1978, un rol
foarte îndrăgit de artistă), “Nebuna din Chaillot” (1978), “Pluralul
Englezesc” (1979) sau “Copii lui Kennedy" (1980, Teatrul Foarte Mic).
Cu toate că spectacolele enumerate mai sus au avut un mare
succes atât la public, cât şi la critici, artista nu a fost pe deplin
mulţumită de periplul său de la Teatrul Mic. Mai târziu va declara că perioada
petrecută la Teatrul Mic a fost "o rătăcire".
Piesa "Pluralul Englezesc", în regia lui Sanda
Manu, a avut un imens succes şi o viaţă lungă. La sfârşitul stagiunii
1982-1983, când s-a întrerupt, piesa înregistrase 300 de reprezentaţii. În
septembrie 1989, "Pluralul englezesc" s-a reluat cu acelaşi succes.
Pe 09 martie 1997, la 18 ani de la premieră, s-a jucat spectacolul cu numărul
500 al piesei respective. Rodica Tapalagă a jucat în fiecare reprezentaţie. Ultima reprezentație a piesei a avut loc pe 13 mai 1999. Din
păcate, nici Radio, nici Televiziunea nu au înregistrat această piesă.
În stagiunea 1982-83, revine pe scena Teatrului
Bulandra, în spectacolul “Tartuffe/Cabala bigoţilor” (regia Alexandru Tocilescu).
Tot la Bulandra, în anii următori, joacă în
spectacolele “Rezervaţia de pelicani” (1983), “Unchiul Vania”
(1985, din nou în rolul Elena Andreevna), “Trenurile mele” (1985) şi “Dimineaţa pierdută” (1986).
Premiera piesei “Dimineaţa pierdută” în regia Cătălinei Buzoianu, după romanul cu
acelaşi titlu de Gabriela Adameşteanu, a avut loc pe 03 decembrie 1986.
În această piesă, Rodica Tapalagă a făcut o creaţie memorabilă în rolul lui Sophie Ioaniu. Iată ce
a declarat Cătălina Buzoianu pentru ziarul România Liberă: “La Teatrul
Bulandra erau mari, foarte mari actriţe şi fiecare şi-a găsit un rol în acel
spectacol. Erau Gina Patrichi, Tamara Buciuceanu, Irina Petrescu şi mai ales
Rodica Tapalagă, care juca în acea montare o femeie la trei vârste, de la
tinereţe la maturitate, la bătrâneţe şi moarte, iar interpretarea ei nu avea
egal. Şi unde mai pui că făcea tot acest rol uriaş aproape fără machiaj. În
plus, Rodica era un extraordinar om de echipă. Amintirile mele cele mai vii
sunt legate de această trupă nebună de la Bulandra, cu actorii care nu jucau
pur şi simplu, ci se dăruiau complet. Era un spectacol greu, care a avut de
înfruntat din plin cenzura comunistă. Oriunde ne duceam cu el prin ţară făcea
săli arhipline. Şi chiar Rodica mi-a spus după întoarcerea dintr-un turneu:
"Cătălina, nu a fost spectacol, a fost revoluţie!..."
În perioada 1986-1990, "Dimineaţa pierdută" a avut peste 200 de reprezentaţii pe scena sălii "Toma Caragiu" a Teatrului "Bulandra". Pe 17 octombrie 1987, la nici un an de la premieră, "Informaţia Bucureştiului" anunţa reprezentaţia cu numărul 100 a piesei. Pe 04 noiembrie 1989, la nici trei ani de la premieră, "Informaţia Bucureştiului" anunţa reprezentaţia cu numărul 200 a piesei. De asemenea, "Dimineaţa pierdută" s-a jucat în turneu în multe oraşe din ţară.
În perioada 1986-1990, "Dimineaţa pierdută" a avut peste 200 de reprezentaţii pe scena sălii "Toma Caragiu" a Teatrului "Bulandra". Pe 17 octombrie 1987, la nici un an de la premieră, "Informaţia Bucureştiului" anunţa reprezentaţia cu numărul 100 a piesei. Pe 04 noiembrie 1989, la nici trei ani de la premieră, "Informaţia Bucureştiului" anunţa reprezentaţia cu numărul 200 a piesei. De asemenea, "Dimineaţa pierdută" s-a jucat în turneu în multe oraşe din ţară.
În stagiunea teatrală 1989-1990, juca în piesele
"Dimineaţa pierdută" şi "Trenurile mele" la Teatrul
"Bulandra" şi în "Pluralul Englezesc" la Teatrul Mic,
reluat în septembrie 1989, după o pauză de 6 ani.
Pe 20 februarie 1990, "Dimineaţa pierdută", s-a
înregistrat şi transmis la TVR, fiind prima premieră de Teatru TV ce a avut
loc după căderea regimului comunist.
Odată cu întreruperea piesei "Dimineaţa pierdută", la
doar 52 de ani, s-a pensionat la cerere.
În octombrie 1996, revine
în Teatrul Bulandra. Marea actriţă Ileana Predescu, care intepreta la acel moment rolul Dădacei, din
piesa “Trei surori” de Cehov, s-a îmbolnăvit și a decedat pe data de 12 noiembrie 1996. La
rugămintea regizorului Alexandru Darie, Rodica Tapalagă o înlocuieşte
pe Ileana Predescu în rolul Dădacei. “După o singură zi de repetiţii, a
intrat în spectacol şi am avut premiera la Cracovia, Polonia (la cea de-a V-a
ediţie a Festivalului
Uniunii Teatrelor din Europa, 20 septembrie - 19 octombrie 1996, n.n.). A fost aşa de bună încât Andrzej Wajda, marele regizor polonez, a
venit să le sărute mâinile actriţelor după terminarea piesei", a povestit
Alexandru Darie.
Pe 01 iunie 1997, a avut o nouă premieră la Bulandra. A interpretat magistral rolul doamnei Toothe din piesa “Totul în grădină” (regia Tudor Mărăscu). Pentru acest rol a fost nominalizată la premiile UNITER.
Pe 01 iunie 1997, a avut o nouă premieră la Bulandra. A interpretat magistral rolul doamnei Toothe din piesa “Totul în grădină” (regia Tudor Mărăscu). Pentru acest rol a fost nominalizată la premiile UNITER.
Cariera sa în teatru a fost încununată cu mai multe premii printre
care şi Premiul UNITER pentru Întreaga Activitate, decernat pe 2 aprilie
2001, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Premiilor UNITER.
Pe 26 iunie 2004, după o perioadă lungă de repetiţii, din nou la Bulandra, are loc premiera piesei “Nebunia Regelui George” în regia lui Petre Bokor, unde joacă alături de Mircea Albulescu.
De asemenea, în octombrie 2004, joacă în spectacolul lectură "Girl Power" de la Teatrul Act.
Din cauza stării de sănătate fragile, s-a retras din activitate, în anul 2006. Din această cauză, la sfârşitul stagiunii teatrale 2005/2006, piesa "Nebunia Regelui George" a fost scoasă de pe afiş.
Pe 18 decembrie 2010, în jurul orei 12:00 p.m., Rodica Tapalagă a plecat dintre noi la vârsta de aproape 72 de ani. În ultimii 4 ani de viaţă se retrăsese din viaţa publică şi artistică. Suferea de colagenoză (boală metabolică caracterizată prin proliferarea colagenului în ţesutul conjunctiv), care se agravase brusc în ultimele două luni. A fost spitalizata timp de trei săptămâni, dar boala i-a afectat iremediabil plămânii şi rinichii, iar tratamentul nu a mai avut efect. A decedat în locuinţa sa din Bucureşti (pe strada Nicolae Filipescu, în zona fostei Ambasade Americane) după ce, cu o săptămână înainte, fusese externată. A fost înmormântată pe 21 decembrie 2010 la cimitirul “Străuleşti” din Bucureşti, alături de mama şi soţul ei.
Timp de aproape jumătate de secol, a fost căsătorită cu regretatul scenograf Ioan Popescu Udrişte (1929-2011). Cei doi au avut un băiat, Barbu Popescu (n. 4 iulie 1970).
Pe 26 iunie 2004, după o perioadă lungă de repetiţii, din nou la Bulandra, are loc premiera piesei “Nebunia Regelui George” în regia lui Petre Bokor, unde joacă alături de Mircea Albulescu.
De asemenea, în octombrie 2004, joacă în spectacolul lectură "Girl Power" de la Teatrul Act.
Din cauza stării de sănătate fragile, s-a retras din activitate, în anul 2006. Din această cauză, la sfârşitul stagiunii teatrale 2005/2006, piesa "Nebunia Regelui George" a fost scoasă de pe afiş.
Pe 18 decembrie 2010, în jurul orei 12:00 p.m., Rodica Tapalagă a plecat dintre noi la vârsta de aproape 72 de ani. În ultimii 4 ani de viaţă se retrăsese din viaţa publică şi artistică. Suferea de colagenoză (boală metabolică caracterizată prin proliferarea colagenului în ţesutul conjunctiv), care se agravase brusc în ultimele două luni. A fost spitalizata timp de trei săptămâni, dar boala i-a afectat iremediabil plămânii şi rinichii, iar tratamentul nu a mai avut efect. A decedat în locuinţa sa din Bucureşti (pe strada Nicolae Filipescu, în zona fostei Ambasade Americane) după ce, cu o săptămână înainte, fusese externată. A fost înmormântată pe 21 decembrie 2010 la cimitirul “Străuleşti” din Bucureşti, alături de mama şi soţul ei.
Timp de aproape jumătate de secol, a fost căsătorită cu regretatul scenograf Ioan Popescu Udrişte (1929-2011). Cei doi au avut un băiat, Barbu Popescu (n. 4 iulie 1970).
Iată o listă, cu rolurile din teatru realizate de Rodica Tapalagă.
În paranteză am trecut data premierei piesei respective. Mulţumiri
Secretariatului Literar al Teatrului Bulandra, Secretariatului Literar al
Teatrului Mic şi Foarte Mic şi Institutului Naţional al Patrimoniului pentru
ajutorul oferit.
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" - Bucureşti
Peer Gynt (15.03.1957) de Henric Ibsen; regia: Dinu Cernescu - în rolul unei fete
Five O'Clock (10.10.1957) de Ion Luca Caragiale; regia: Ion Finteşteanu - în rolul Tincuţa Popesco
Hagi Tudose (17.12.1958) de Barbu Ştefănescu Delavrancea; regia: Ion Şahighian - în rolul Gherghina
Mincinosul (15.01.1959) de Carlo Goldoni; regia: Ion Şahighian - în rolul Rosaura
Oraşul visurilor noastre (15.04.1959) de Aleksei Nicolaevici Arbuzov; regia: Ion Şahighian - în rolul Niura
Five O'Clock (10.10.1957) de Ion Luca Caragiale; regia: Ion Finteşteanu - în rolul Tincuţa Popesco
Hagi Tudose (17.12.1958) de Barbu Ştefănescu Delavrancea; regia: Ion Şahighian - în rolul Gherghina
Mincinosul (15.01.1959) de Carlo Goldoni; regia: Ion Şahighian - în rolul Rosaura
Oraşul visurilor noastre (15.04.1959) de Aleksei Nicolaevici Arbuzov; regia: Ion Şahighian - în rolul Niura
Teatrul Naţional “Marin Sorescu” -
Craiova
Pygmalion (10.10.1959) de George Bernard
Shaw; regia: Vlad Mugur - în rolul Eliza Doolitle
Casa din Strada Coşbuc 10 (04.11.1959) de Florin Vasiliu; regia: Tiberiu Penţia - în rolul Rădiţa
Tânara gardă (19.12.1959) de Aleksandr Fadeev; regia: Valentina Balogh - în rolul Liubov Sevtova
Vlaicu şi feciorii lui (10.03.1960) de Lucia Demetrius; regia: Tiberiu Penţia - în rolul Fira
Steaua fără nume (06.04.1960) de Mihail Sebastian; regia: Nicolae Moldovan - în rolul elevei
Celebrul 702 (29.10.1960) de Alexandru Mirodan; regia: Radu Miron - în rolul Diana
Poveste din Irkutsk (21.01.1961) de Aleksei Nicolaevici Arbuzov; regia: Valentina Balogh - în rolul Valia
Passacaglia (22.04.1961) de Titus Popovici; regia: Valentina Balogh - în rolul Ada
Casa din Strada Coşbuc 10 (04.11.1959) de Florin Vasiliu; regia: Tiberiu Penţia - în rolul Rădiţa
Tânara gardă (19.12.1959) de Aleksandr Fadeev; regia: Valentina Balogh - în rolul Liubov Sevtova
Vlaicu şi feciorii lui (10.03.1960) de Lucia Demetrius; regia: Tiberiu Penţia - în rolul Fira
Steaua fără nume (06.04.1960) de Mihail Sebastian; regia: Nicolae Moldovan - în rolul elevei
Celebrul 702 (29.10.1960) de Alexandru Mirodan; regia: Radu Miron - în rolul Diana
Poveste din Irkutsk (21.01.1961) de Aleksei Nicolaevici Arbuzov; regia: Valentina Balogh - în rolul Valia
Passacaglia (22.04.1961) de Titus Popovici; regia: Valentina Balogh - în rolul Ada
Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra” - Bucureşti
Copiii soarelui (23.12.1961) de Maxim
Gorki; regia: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie - în rolul Fima
Camera fierbinte (27.03.1962) de Alex Ştefănescu; regia: Dinu Negreanu - în rolul Corina
Proştii sub clar de lună (27.12.1962) de Teodor Mazilu; regia: Lucian Pintilie - în rolul Ortansa
Camera fierbinte (27.03.1962) de Alex Ştefănescu; regia: Dinu Negreanu - în rolul Corina
Proştii sub clar de lună (27.12.1962) de Teodor Mazilu; regia: Lucian Pintilie - în rolul Ortansa
Război şi pace (25.06.1963) de Erewin
Piscator, după Lev Tolstoi; regia: Dinu Negreanu - în rolul
Liza
Comedia erorilor (04.07.1963) de William Shakespeare; regia: Lucian Giurchescu - în rolul Adriana
Noaptea e un sfetnic bun (25.12.1963) de Alexandru Mirodan; regia: Alexandru Penciulescu - în rolul Doctoriţei
Opera de trei parale (11.11.1964) de Bertolt Brecht; regia: Liviu Ciulei - în rolul Lucy
Comedia erorilor (04.07.1963) de William Shakespeare; regia: Lucian Giurchescu - în rolul Adriana
Noaptea e un sfetnic bun (25.12.1963) de Alexandru Mirodan; regia: Alexandru Penciulescu - în rolul Doctoriţei
Opera de trei parale (11.11.1964) de Bertolt Brecht; regia: Liviu Ciulei - în rolul Lucy
Teatrul “Constantin I. Nottara” - Bucureşti (colaborare)
Colombe (04.03.1965) de Jean Anouilh; regia: Sanda Manu - în rolul Colombe
Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra” -
Bucureşti
Festival Eminescu (04.04.1965) de Mihai
Eminescu; regia: Paul Sava - recital de poezie eminesciană
Sfîntul Mitică Blajinul (20.01.1966) de Aurel Baranga; regia: Aurel Baranga - în rolul Doina Boboc
Nu sunt Turnul Eiffel (30.04.1966) de Ecaterina Oproiu; regia: Valeriu Moisescu - în rolul Ei
D-ale Carnavalului (18.11.1966) de I. L. Caragiale; regia: Lucian Pintilie - în rolul Didina Mazu
Melodie Varşoviană (02.10.1968) de Leonid Zorin; regia: Ivan Helmer - în rolul Hellea
Meteorul (26.10.1968) de Friedrich Durrenmatt; regia: Valeriu Moisescu - în rolul Olga
Aceşti nebuni făţarnici (18.12.1970) de Teodor Mazilu; regia: Emil Mandric - în rolul Camelia
O scrisoare pierdută (29.01.1972) de I. L. Caragiale; regia: Liviu Ciulei - în rolul Zoe Trahanache
Chiţimia (28.03.1974) de Ion Băieşu; regia: Alexandru Tatos - în rolul Vica
Trei generaţii (12.11.1974) de Lucia Demetrius; regia: Petre Popescu - în rolul Ruxandra, fiica Sultanei
Azilul de noapte (20.04.1975) de Maxim Gorki; regia: Liviu Ciulei - în rolul Vasilisa Korpovna
Sfîntul Mitică Blajinul (20.01.1966) de Aurel Baranga; regia: Aurel Baranga - în rolul Doina Boboc
Nu sunt Turnul Eiffel (30.04.1966) de Ecaterina Oproiu; regia: Valeriu Moisescu - în rolul Ei
D-ale Carnavalului (18.11.1966) de I. L. Caragiale; regia: Lucian Pintilie - în rolul Didina Mazu
Melodie Varşoviană (02.10.1968) de Leonid Zorin; regia: Ivan Helmer - în rolul Hellea
Meteorul (26.10.1968) de Friedrich Durrenmatt; regia: Valeriu Moisescu - în rolul Olga
Aceşti nebuni făţarnici (18.12.1970) de Teodor Mazilu; regia: Emil Mandric - în rolul Camelia
O scrisoare pierdută (29.01.1972) de I. L. Caragiale; regia: Liviu Ciulei - în rolul Zoe Trahanache
Chiţimia (28.03.1974) de Ion Băieşu; regia: Alexandru Tatos - în rolul Vica
Trei generaţii (12.11.1974) de Lucia Demetrius; regia: Petre Popescu - în rolul Ruxandra, fiica Sultanei
Azilul de noapte (20.04.1975) de Maxim Gorki; regia: Liviu Ciulei - în rolul Vasilisa Korpovna
Interviu (18.12.1976) de Ecaterina
Oproiu; regia Cătălina Buzoianu - în rolul Doamnei din pachet*
Teatrul Mic - Bucureşti
Unchiul Vania (17.02.1978) de Anton
Pavlovici Cehov; regia: Laurenţiu Azimioară - în rolul Elena
Andreevna
Nebuna din Chaillot (09.06.1978) de Jean Giraudoux; regia: Silviu Purcărete - în rolul Josephine
Pluralul Englezesc (05.01.1979) de Alan Ayckbourn; regia: Sanda Manu - în rolul Marion Brewster Wright
Nebuna din Chaillot (09.06.1978) de Jean Giraudoux; regia: Silviu Purcărete - în rolul Josephine
Pluralul Englezesc (05.01.1979) de Alan Ayckbourn; regia: Sanda Manu - în rolul Marion Brewster Wright
Teatrul Foarte Mic - Bucureşti
Copii lui Kennedy (10.04.1980) de Robert
Patrick; regia: Dragoş Galgoţiu - în rolul Carla
Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra” - Bucureşti
Tartuffe de Jean-Baptiste
Poquelin Moliere şi Cabala bigoţilor (26.02.1982) de Mihail Afanasievici
Bulgakov; regia: Alexandru Tocilescu - în rolurile Elmira şi
repectiv Madeleine Bejart**
Rezervaţia de pelicani (21.04.1983) de Dumitru Radu Popescu; regia: Valeriu Moisescu - în rolul Gabriela
Unchiul Vania (07.06.1985) de Anton Pavlovici Cehov; regia: Alexa Visarion - în rolul Elena Andreevna
Trenurile mele (10.10.1985) de Tudor Muşatescu; regia: Petre Popescu - în rolul Miss Tulcea
Dimineaţa Pierdută (03.12.1986) de Gabriela Adameşteanu; regia: Cătălina Buzoianu - în rolul Sophie Ioaniu
Trei Surori (29.01.1995) de Anton Pavlovici Cehov; regia: Alexandru Darie - în rolul Doicii Anfisa ***
Totul în grădină (01.06.1997) de Edward Franklin Albee; regia: Tudor Mărăscu - în rolul Doamnei Toothe
Nebunia regelui George (26.06.2004) de Alan Bennett; regia: Petre Bokor, Alexandru Darie - în rolul Reginei Charlotte
Rezervaţia de pelicani (21.04.1983) de Dumitru Radu Popescu; regia: Valeriu Moisescu - în rolul Gabriela
Unchiul Vania (07.06.1985) de Anton Pavlovici Cehov; regia: Alexa Visarion - în rolul Elena Andreevna
Trenurile mele (10.10.1985) de Tudor Muşatescu; regia: Petre Popescu - în rolul Miss Tulcea
Dimineaţa Pierdută (03.12.1986) de Gabriela Adameşteanu; regia: Cătălina Buzoianu - în rolul Sophie Ioaniu
Trei Surori (29.01.1995) de Anton Pavlovici Cehov; regia: Alexandru Darie - în rolul Doicii Anfisa ***
Totul în grădină (01.06.1997) de Edward Franklin Albee; regia: Tudor Mărăscu - în rolul Doamnei Toothe
Nebunia regelui George (26.06.2004) de Alan Bennett; regia: Petre Bokor, Alexandru Darie - în rolul Reginei Charlotte
Teatrul Act - Bucureşti
Girl Power (04.10.2004) de Sabina
Grădinaru; regia: Adriana Zaharia - în rolul Gerd ****
*
Rolul Rodicăi Tapalagă a fost tăiat de cenzură. Iată ce a
declarat regizoarea Cătălina Buzoianu într-un interviu din ziarul "România
Liberă", din 21 decembrie 2010: "Rodica Tapalagă ar fi putut să aibă
în CV un alt mare rol în regia Cătălinei Buzoianu, în spectacolul
"Interviu". În cel mai comunist mod cu putinţă, cenzura i-a tăiat
însă la vizionare complet personajul, pentru că se numea "Doamna din
pachet" şi era vorba despre o femeie care primea pachete de la rudele din
străinătate. "Cum adică? Vreţi să spuneţi că românii trăiesc numai cu
pachetele din afară?", s-au supărat cenzorii care nu au mai stat la
discuţii, ci au "ras-o" definitiv pe doamna din pachet."
**
În stagiunea 1982-83, Rodica Tapalagă a înlocuit-o pe Violeta Andrei în piesele
"Tartuffe" de Jean - Baptiste Poquelin Moliere şi "Cabala
bigoţilor" de Mihail Afanasievici Bulgakov
***
În piesa "Trei surori", Rodica Tapalagă a înlocuit-o pe
marea actriţă Ileana Predescu care a decedat pe 12 noiembrie 1996.
****
Spectacol de lectură din cadrul proiectului "Vocile
Nordului".
Bibliografie:
- "Teatrul Bulandra 1947-1997", carte redactată de secretariatul literar al Teatrului Bulandra (Cristina Dumitrescu - coordonare, Luminiţa Răuţ, Mihaela Boldor)
- Arhiva revistelor "Săptămâna", "Teatrul" şi "Teatrul azi"
- Institutul de Memorie Culturala Bucuresti
- Siteul oficial al Teatrului Bulandra
